joi, 31 octombrie 2013

Jertfa - Holly Black




   Kaye a călătorit  cu mama ei - solista unei trupe rock, până la un conflict. Ele sunt nevoite să se întoarcă în oraşul natal. 
   Kaye este o adolescentă rebelă în adevăratul sens al cuvântului şi de obicei este cu capul în nori, dar are ceva special: avea nişte prieteni elfi care stăteau cu ea încă de când era mică. Dar de când  Kaye a început să se mute dintr-un oraş în altul cu mama ei nu i-a mai văzut, dar nici de când s-a întors nu a mai putut da de ei. Ea  merge îndemnată de prietena ei, Janet, să se întâlnească cu nişte băieţi într-o clădire veche. Acolo, într-o cameră, ea a descoperit un cal cu picioarele zdrobite. După ce se urcă pe el reuşeşte cumva să-l farmece. Această imagine cu Kaye şi cu calul mișcându-se a fost surprinsă de Kenny - iubitul lui Janet. Kenny i-a atins şoldul, văzând că mâna acestuia a  coborât, Kaye s-a dat jos şi a plecat val-vârtej. În drum spre casă, ea a auzit un sunet venind din dumbravă.
   Sunetul venea de la un elf rănit, pe care ea îl ajuta. Roiben din Curtea malefică - elful rănit, îi rămâne dator cu răspunsul la trei întrebări. 
   Mai târziu Spike şi Lutie-loo - prietenii ei elfi, o duc pe Kaye la Vrăjitoarea Scaieților, unde află de ce veneau elfii la ea când era mică, de ce trebuie să stea departe de Roiben, despre motivul pentru care acesta îl omorase pe Gristle - cel de-al treilea prieten elf, şi despre planul în care ea trebuie să-şi rişte viaţa pentru ca elfii care nu aparţin Curţii Malefice sau Curţii Benefice, să fie liberi pentru 7 ani. 

  Citate :


   - E sărutul pe care l-am furat de la tine când erai fermecată, spuse Roiben răbdător.    
- Aha... Păi, şi dacă eu nu-l vreau?    
- Nu-l vrei?    
- Nu, spuse ea, rânjind cu gura până la urechi, sperând că mama ei nu se va grăbi să vină. Ia-l înapoi, te rog.    
- Sunt slujitorul tău, spuse regele Curţii Malefice, cu buzele aproape de ale ei. S-a făcut.     




  • Nume original : Tithe 
  • Autor : Holly Black
  • Editura : Rao
  • Pagini : 249
  • Punctaj : 2,5/5 .




A 16a Lună


miercuri, 23 octombrie 2013

Trezită în zori de zi - C.C. Hunter




   Kylie luptă în continuare să afle ce este, Miranda şi Della fiindu-i alături până la capăt.
   În lipsa lui Lucas, aceasta se apropie din ce în ce mai mult de Derek care este îndrăgostit până peste cap de ea, dar visând la Lucas şi neștiind încă identitatea sa, Kylie rămâne indecisă.
   Kylie este bântuită de o fantomă care îi spune că cineva drag ei va muri. Pe parcursul cărţii, Kylie descoperă că are abilităţi pentru mai multe specii supranaturale, că este un Protector şi salvează persoana care era în pericol să moară.
   Lucas apare din nou în tabără, împreună cu fata cu (,) care fugise, hotărât să fie împreună cu Kylie. Aceasta refuză, şi când este mai mult decât decisă să fie cu Derek acesta o respinge şi pleacă din tabără.
   Aceasta este răpită. Lucas încearcă să o salveze, dar în cele din urmă ea îl salvează pe el, ajutându-se reciproc.


Citat :


   Când deschise sertarul să ia peria de păr, ochii îi căzură pe scrisoarea de la Lucas. Curiozitatea o îndemnă să o deschidă, dar alt sentiment o făcu să lase scrisoarea închisă şi necitită.     
Te rog să nu-mi frângi inima, Kylie!    
Cuvintele lui Derek îi răsunau în minte. Nu avea deloc intenţia să-i frângă inima. Şi nici să se implice într-o relaţie cu Lucas.



  • Nume original : Awake at Down
  • Autor : C.C. Hunter
  • Editura : Leda
  • Pagini : 478
  • Punctaj : 5/5 .



Acasă - Fănuș Neagu






   Nuvela urmăreşte destinul unei familii alungată din satul Grădiștea de pe malul Buzăului, în celălalt capăt al ţării,, şi anume în Maramureş.
   Deşi plecase doar de numai cinci ani din satul natal, bătrâna Gherghina doreşte să se întoarcă la origini pentru a-şi găsi sfârșitul în propria casă. Dorul după locul din care a fost izgonită a urmărit-o în permanenţă, a chemat-o necontenit, fapt pentru care bătrâna nu a putut niciodată să se despartă de obârșii şi într-o zi pleacă la drum alături de nepotul ei Eremia, proaspăt întors din armată.
   Urcă în trenul care îi va lăsa în mijlocul câmpiei, într-o gară mică unde vor fi recunoscuți de soţia şefului de gară, fostul lor vecin căruia îi împrumutau plugul în fiecare primăvară.
   Soţia acestuia îi invită în curte, îi omeneşte cu un codru de pâine caldă şi îi sfătuieşte să aştepte că va sosi din sat un camion al gospodăriei colective care-i va aduce până în sat. Ei parcurg drumul în maşina condusă de Aurel Geană, poreclit Șontorogul din cauza unei infirmităţi la un picior, ca urmare a unei întâmplări din copilărie. Când pe coasta dealului se văd primele case bătrâna tresare de emoţie şi de bucurie şi îl îndeamnă şi pe Eremia să se uite.
   Ajunşi în faţa casei, cei doi intră în curte. Eremia îi spune Gherghinei că ar trebui să întrebe cine-i preşedintele, dar aceasta, hotărâtă si pe un ton imperativ, îi răspunde: ,, Intrăm aşa. E casa noastră. ''
   Ceea ce bătrâna numeşte ,,casa noastră'' a suferit multe schimbări: a fost transformată într-o instituţie publică. Ferestrele şi uşile au fost vopsite în albastru, treptele de stejar erau tocite, potcoava care era fixată să aducă noroc fusese smulsă. În interior îi întâmpină un miros de motorină iar uşile sunt numerotate.
   Bătrâna se îndreaptă către încăperea în care a locuit dintotdeauna. Îşi revede camera unde a crescut nouă copii, i s-a născut nepotul, i-au murit alți patru, precum şi soțul ei. Îi porunceşte primarului să părăsească camera un sfert de ceas, întrucât venise aici să moară. Ea se aşează pe scaun, îl roagă pe Eremia să-i cânte oda ,,Hai,Buzău, Buzău'', lasă capul într-o parte şi moare.
   Primarul, care la început i-a întâmpinat pe un ton ironic, se irită şi îşi varsă furia pe Eremia care pleacă în ploaia şi vântul de afară, reflexia stării sale.

luni, 14 octombrie 2013

Ciulinii Baraganului - Panait Istrati (rezumat pe capitole)






Capitolul I

   Autorul relizează o descriere a Bărăganului suprins în diferite anotimpuri : toamna, iarna şi vara când Bărăganul apare ars de razele soarelui şi de secetă.
   Câmpia Bărăganului nesfârșită apare într-o permanentă încleştare, lupta cu omul care munceşte din greu fără a fi răsplătit pentru efortul sau.
   Toamna Bărăganul personificat preia comanda devenind stăpânul pământurilor nesfârșite. Omul strivit de sărăcie şi de suferințele vieţii simte nevoia de libertate şi de visare. Autorul însuşi afirmă prin prisma copilului Matache că ,,dacă vrei să te afli singur cu Dumnezeul tău atunci du-te pe Bărăgan''.

Capitolul II

   Familie de oameni săraci, Marin împreună cu soţia Anica şi copilul de doi ani, Matache, pleacă din Oltenia pentru a duce o viaţă mai bună în alte locuri. 
   Se vor opri în Lăteni, un sat de lângă Borcea unde balta le oferă peşte din belşug.
   Dorind să-şi îmbunătăţească viaţa, Anica economisește 100 de lei şi va cumpăra o mârțoagă şi o căruţă pentru a-şi trimite soţul şi copilul în Bărăgan să vândă peşte.
   Plecarea spre alte orizonturi înseamnă pentru Matache împlinirea visului de a călători.

Capitolul III

   Copilul îşi aduce aminte cu drag de câinele său, Ursu.
   După o săptămână, un ţigan cumpără 150 kg de peşte, iar apoi cei doi îşi continuă drumul.

Capitolul IV

   Calul moare, iar căruța îşi pierde trei roţi.
   Cei doi îşi iau cele necesare şi pornesc spre Călărași, când copilul vede pentru prima oară un oraş. Îşi cumpără un fierăstrău şi un topor devenind tăietori de lemne pe la curţile celor bogaţi care se pregăteau de iarnă. Doreau să strângă bani pentru a înapoia Anicăi cei 100 de lei.
   Viaţa va fi crudă cu ei şi vor primi vestea morţii Anicăi, adusă de către Găvrila Spânu care le dă basmaua roşie şi 12 franci, simboluri ale trecerii prin lume a Anicăi, care se infectase la un deget în urma unei înţepături în os de peşte.
   Pentru ultima dată, Marin şi Matache se reîntorc în sat, vor oferi casa drept mulţumire lui Găvrilă, îşi vor lua câinele  pe Ursu) şi vor pleca spre alte orizonturi.
 
Capitolul V

   Marin şi fiul său ajung în Livezi, unde vor fi găzduiți la conacul Duducăi.
   Duduca se trăgea dintr-o familie bogată, dar a fost alungată deoarece nu voia să se mărite cu băiatul ales de tatăl ei, ci cu Tudorache, o slugă. Surprinși împreună, tatăl ei îl omoară pe Tudorache şi îşi alungă fata.
   În satul acela era o melodie care îşi bătea joc de sărăcia Duducăi, pentru care Marin făcuse o obsesie.

Capitolul VI

   Marin pleacă cu câțiva oameni să caute două căruțe cu fân la Giurgeni. Acesta îşi sărută copilul ca o premoniție a faptului că nu se vor mai vedea şi îl avertizează să nu facă ,,vreo poznă cu ciulinii ăia''.
   Odată cu plecarea tatălui său, Matache îşi pune în aplicare planul său de călătorie.

Capitolul VII

   Inițial pleacă şase copii curajoși şi dornici de aventură, dar în cele din urmă vor rămâne decât Matache şi prietenul său, Ionel Ştirbu.

Capitolul VIII

   Noaptea îi prinde în mijlocul Bărăganului, unde coboară într-o vâlcea şi se vor încălzi la focul aprins din ciulinii uscați. În zorii zilei aud împușcături, fiind martorii unei crime când doi jandarmi ucid un țăran sărac.
   Matache şi Ştirbu îşi continuă drumul până la gara Ciulnița, iar de acolo cu un tren de marfă vor ajunge în gara Lehlui. În cârciuma gării, Ştirbu este recunoscut de fratele său Costache care venise la un târg din apropiere.
   Costache le povestește celor doi că s-a căsătorit cu Lina şi locuiește în casa socrului său Toma, din comuna Trei Sate, mai precis Vlaşca.

Capitolul IX

   Costache şi nevasta sa îi luară pe cei doi copii cu ei, în comuna Trei Sate, pentru a-i învăța meseria de rotar.
   Ajunși în Trei Sate, Matache vede bordeiele aproape ingropate în pământ şi este convins că sărăcia este prezentă peste tot.
   Aici o va cunoaşte pe Tudorița (sora mai mică a Linei) care fusese logodită cu Tănase, un tânăr foarte sărac cu o familie numeroasă. Acesta a fost nevoit să o părăsească, la presiunile boierului, pentru a se căsători cu Stana, o altă tânără din sat, amanta boierului. El acceptă căsătoria cu Stana, promițând să se răzbune pe boierul lacom.

Capitolul X

   Comuna Trei Sate se hotărâ să-şi culeagă porumbul, iar adulții erau triști fiindcă anul fusese secetos. În schimb, copiii fremătau de fericire.
   Tudoriței îi plăcea atenția ce i-o dădea Matache, știind că îi este dragă.
   Tot satul ştia că Stana este o târâtură şi că Tănase o iubește pe Tudorița, dar nu a avut încotro. Când Matache se întâlni cu Tănase, acesta îl rugă să-i transmită Tudoriței că n-o s-o uite niciodată.
   Țăranii anului 1906 erau săraci şi necăjiți.

Capitolul XI

   La începutul lui noiembrie, un grup de țărani îl roagă pe primar să meargă la boier să ceară nutreț pentru ei. Vor fi refuzați pe rând de primar, administrator şi logofăt.
   Între timp, în sat apare un muncitor bucureștean care împarte broșuri cu textul Constituției, fiind considerat un istigator şi luat de jandarmi.

Capitolul XII

   Odată cu venirea iernii, fericirea Tudoriței spori. Toată casa era pregătită pentru Crăciun.
   Sosi vremea când fata mare de la țară îşi întreba ursitoarele ce bărbat va avea. Tudorița se supuse ritualului.
   Boierul se întoarse de la București auzind că pe câmp fură văzuți lupi, el fiind un vânător pasionat.
   Tănase a fost ucis pentru că l-a împușcat în umăr pe boier.

Capitolul XIII

   Țăranii sunt hotărâți să-şi caute dreptatea, merg la conac, forțează porțile şi devastează toate camerele. Printre țăranii care distrugeau totul din conac se aflau şi Tudorița şi Stana.
   Tudorița, care o ura pe Stana pentru faptul că i-a furat logodnicul va înțelege că nu ea este de vină, şi atunci ura ei este transformată în admirație. Acum constată ceea ce trăiește Stana, victima boierului care şi-a bătut joc de viaţa ei.
   Între timp satul este bombardat, iar conacul este distrus fiind bombardat de către Stana.

Capitolul XIV

   Tudorița, Pătruț şi nevasta lui Costache fură omorați.
   Costache, Matache şi Ionel (Ştirbu) încercară să se furișeze din sat. Costache fu omorât, iar Matache leșină.
   Când acesta se trezi, el şi camaradul său se întâlniră cu un țăran bătrân. Acesta le spuese că şi la ei a fost o razmeriţă şi îi sfătui pe ce drum s-o apuce ca să ajungă la Ialomița.
   Ajunși la Radovanu, cei doi se adăpostiră timp de o săptămână la un han şi aflaseră că în toată țara erau împușcături fără judecată.
   Când plecară, Matache auzi din întâmplare că tatăl său fu arestat şi omorât căci era un instigator .
   Rămași singuri pe lume, Ştirbu şi Matache pleacă în lume.

Opinie :

   Acest rezumat este să-i ajute pe elevi să-şi creeze o idee despre acestă carte, căci romanul tot trebuie citit pentru a înțelege ceva.
   Pentru detalii mai amănunțite sau dacă nu ați înţeles ceva întrebați-mă într-un comentariu.